12 ianuarie 2011

Dragostea la prima vedere!

   Chiar si cei care nu credeau in dragostea la prima vedere isi recunosc infrangerea atunci cand sunt sagetati de Cupidon. Dragostea la prima vedere depaseste logica, ratiunea si nu poate fi controlata. Nu ai vazut-o niciodata, nici macar nu e "genul tau", dar este suficient un zambet sau o privire fugara pentru ca viata sa ti se schimbe. Simti ca nu mai esti tu insuti. Ai impresia ca o cunosti de-o viata, iar soarta v-a pus fata in fata in jocul dragostei. In fata acestei magii, cum ar putea un sceptic sa creada?
   Si totusi dragostea la prima vedere exista. Unii o pun pe seama hormonilor sau a campurilor bio-magnetice care ne invaluie pe fiecare. Altii cred ca este scris in stele sa ne indragostim subit si irevocabil de cineva. Sau poate ca, de fapt, nu este vorba decat de o atractie fizica? Este imposibil sa descifram mecanismul tainic prin care doi oameni, pana atunci necunoscuti unul altuia, se indragostesc intr-o clipita?
   O privire, un zambet, un gest. Te poti indragosti usor sau femeia potrivita pentru tine trebuie sa te cucereasca dupa nenumarate intalniri si discutii? Cat dureaza de fapt dragostea la prima vedere? Chiar si cei mai reticenti, mai conservatori si rationali dintre noi nu pot opune rezistenta atunci cand vad pe cineva si nu-si mai pot dezlipi ochii. Desi e posibil sa constientizezi ca nu e persoana ideala pentru tine, nu mai poti judeca logic. De asemenea, nu mai exista nici o bariera de netrecut, ba, mai mult, nici nu te mai intereseaza parerea celor din jur.
   La intrebarea "Ce inseamna dragostea la prima vedere?", multi nu stiu ce sa raspunda, iar altora le este foarte greu sa spuna exact, sa dea o definitie. Si totusi, am obtinut cateva raspunsuri, care mai de care mai interesante. In cazul barbatilor, cele mai multe raspunsuri au dat de inteles ca de fapt dragostea la prima vedere este o aventura. "O vezi si nu-ti poti lua ochii de la ea. Pur si simplu te hipnotizeaza si in acel moment nu te mai poti gandi decat la faptul ca vrei sa fii cu ea. Altceva de fapt nici nu conteaza. Abia mai apoi iti pui intrebari daca puteti avea o relatie sau daca va fi ceva de durata."
   Cele mai multe fete vorbesc de fapt despre atractie fizica. Asa incat, probabil ca dragostea la prima vedere este in stransa legatura cu ceea ce astepti de la o relatie. Daca vrei sa te distrezi cu baiatul frumos care iti face ochi dulci, poti s-o faci fara regrete, dar sa nu astepti mai mult de atat. E posibil ca atunci cand il vei cunoaste mai bine sa-ti dai seama ca nu va potriviti sau ca discutiile cu el te plictisesc sau enerveaza. Daca esti o fire conservatoare, rationala, care se implica foarte mult, nu te arunca in bratele lui, pentru ca poate fi destul de riscant. Este posibil sa mearga si sa fiti impreuna toata viata, dar nu exclude nici contrariul.
   Destul de usor ne putem indragosti la prima vedere. De o privire, de un zambet, de un gest, de un cuvant, de o conversatie formala de genul "Cobori la prima?" "Nu!". Mai greu este insa dupa ce ne indragostim. Ce ne facem atunci? Ne lasam dusi de val, nu ne gandim deloc la consecinte si riscam. La final, daca e alba, va dura mult si vom fi fericiti, daca e neagra, asa ramane. Doar o nebunie pe care probabil ca nu o vom regreta niciodata. Este inocenta amestecata cu pasiune. Este conlucrare a hormonilor, a inimii usoare si a mintii avide de necunoscut. Daca se termina nu lasa urme, doar amintiri placute si de obicei secrete. Cand nu se termina repede, poate face doi oameni fericiti pentru tot restul vietii. Dar adevarul este ca doi oameni pot fi fericiti si indragostiti toata viata chair daca nu se indragostesc la prima vedere.

17 decembrie 2010

Teama de a fi respinshi...

Majoritatea persoanelor mai in varsta, privind in urma si analizandu-shi trecutul, regreta uneori ca nu shi-au asumat anumite riscuri si au ratat astfel diferite oportunitati. Se poate considera ca greshelile, eshecurile sau neshansa fac parte din procesul de invatzare al vietzii. Totushi, daca oamenilor li s-ar oferi shansa de a o lua de la capat, majoritatea ar fi mult mai indraznetzi in toate privintzele, mai ales pe plan sentimental. Aceasta ar trebui sa reprezinte o lectie pentru cei care sunt inca tineri ca varsta sau ca spirit.
Cand este vorba de intalniri, multzi dintre noi suntem excesiv de precautzi si retzinutzi. Deshi dorim sa avem satisfactzii pe plan sentimental, nu suntem dispushi sa riscam. Din pacate, in dragoste, rasplata este de cele mai multe ori pe masura riscului asumat. Principalul motiv pentru care persoanele singure renuntza la incercarea de a cunoashte pe cineva este teama de a fi respinsi. In consecintza, ei actzioneaza ca si cum ar fi mai bine sa nu iubeshti niciodata decat sa iubesti si apoi sa pierzi.
Putem supravietzui in fata respingerii?
Deshi uneori avem impresia ca ne vom prabushi in fatza unui eshec sentimental, acest lucru se intampla foarte rar. De obicei, daca suntem respinshi dupa primele contacte, ne simtim stingheritzi, jenatzi sau cu orgoliul ranit. Exista insa shi cazuri in care respingerea ne afecteaza pe temen mai lung, mai ales atunci cand ne-am facut sperante. Totushi, chiar daca am trecut printr-o serie de astfel de experientze, nu trebuie sa ne pierdem increderea in noi sau sa renuntzam la incercarea de a gasi sufletul pereche.

Cum ne poate influentza respingerea?
Exista oameni care au tendintza de a se invinovatzi shi de a-shi crea complexe datorita faptului ca au fost respinshi inca de la primul contact cu alte persoane. Aceasta atitudine este complet greshita si nefasta pentru propriul psihic. Daca ai avut parte de o noua intalnire eshuata, nu te lasa cuprins de ganduri negative. Intreaba-te: Cum ar putea cineva sa te cunoasca cu adevarat doar dupa cateva minute de conversatzie sau dupa un schimb de e-mail-uri? Cum ar putea sa te aprecieze la adevarata valoare?
Nu permite acestor aparente eshecuri sa influentzeze negativ imaginea pe care o ai despre tine. Nu-tzi pierde respectul de sine si nu dispera. Celalalt poate avea o multzime de motive pentru care te-a respins. Probabil ca pur shi simplu nu eshti persoana potrivita pentru ea.
Adevarata tragedie se intampla atunci cand te lashi dominat de teama de a fi respins. Ea te va impiedica sa traieshti cu adevarat, sa indrazneshti sa visezi, sa descoperi satisfactia de a iubi si a fi iubit.



Daca in ultimul timp ai renuntat sa te mai intalnesti cu altcineva, intreaba-te:

Teama de a fi respins ma impiedica sa incerc din nou?
Pot obtine ceea ce doresc fara sa-mi asum riscuri?
De ce anume ma tem ca se poate intampla?
Imaginea despre propria persoana este influentata de parerile celorlalti?
Cata vreme sunt dispus sa ma simt in siguranta, dar singur?

11 decembrie 2010

Prietena cea mai buna si tradarea cea mai rea...

Daca ai multi prieteni, te poti considera un om norocos. Daca ai cel putin un prieten adevarat, atunci nu pot decat sa te felicit! Te numeri printre oamenii fericiti. Prietena cea mai buna care stie sa tradeze si cel mai bine... o simpla fraza si imaginatia scenaristilor de telenovele a nascocit deja un text incitant si picant. Daca aceasta fraza se transpune insa in realitate, lucrurile nu mai sunt deloc la fel de captivante. Devin groaznic de dureroase... Ei, si ce este asa tragic in toata situatia asta? Prieteniile vin si se duc. Pe unele le pierzi pe drumul vietii, cu altele noi te alegi cand nu te astepti, pe unele le intrerupi din diverse motive si la un moment dat in timp, dupa voie si nevoie, le innozi la loc. De pe urma lor nu devii nici mai frumos, nici mai urat, nici mai bogat, nici mai sarac. Nici problemele tale nu se risipesc peste noapte, nici nu devii mai tanar decat ai fost vreodata. Prieteniile isi au insa rostul lor in lume: tin sufletului de cald cand ii este frig si parca nimic nu il mai poate aduce la viata. O singura prietenie te poate face sa ai incredere intr-o lume intreaga.Un prieten adevarat nu te lasa la greu, un prieten adevarat stie "de ce..." fara sa fii nevoit sa-i explici "cum..". Un prieten adevarat poate face multe pentru tine si sufletul tau. Cand ti se inchid toate usile in nas, nimeni cu exceptia unui prieten adevarat nu se gaseste sa-ti deschida gemuletul de la vreo mansarda. El o face insa. Bine si asa... Numai sa nu se razgandeasca... Numai sa nu te priveasca senin, asigurandu-se ca ferastruica este bine ferecata.Asa este insa in viata. Aici exista prietenie adevarata, aici nu mai exista adevar in prietenie. Legea compensatiei functioneaza chiar si in relatiile interumane. Si ce daca ai fost tradata de cea mai buna prietena? Au patit-o si altii.Ti se intampla si tie. In lumea adolescentilor este un lucru care se intampla in mod frecvent. Cand esti insa un om matur, un om matur ce crede in sensul si in valoarea prietenie, un om a carui experienta de viata l-a invatat ca nici macar cea mai mare iubire din lume nu va inlocui vreodata o prietenie adevarata, te zgaltaie din temelii.La maturitate, o prietenie este aur si ca sa constati acest lucru trebuie mai intai sa o pierzi. Si stai apoi sa vezi cum e... Se naste o durere care nu te lasa sa dormi noaptea. Daca nu mai poti avea incredere in ea, prietena ta  cea mai buna, atunci in cine? Este cumplit sa pierzi o mare iubire, insa chiar daca nu o crezi, stii ca la un moment dat durerea o sa treaca. O sa dai uitarii, o sa o iei de la inceput, o sa gasesti mai devreme sau mai tarziu consolare in alte brate, o sa gasesti alti ochi care sa te farmece si un alt suflet care sa te farmce. O ai insa alaturi pe cea mai buna prietena care o sa te ajute sa treci peste asta. O sa-ti dea sfaturi, o sa te sprijine, o sa te inteleaga si o sa-ti stearga lacrimile.Cum ramane cu ea, cea mai buna prietena a ta? Daca afli ca prietena ta cea mai buna “a calcat stramb” , “a gresit pentru o noapte” tocmai cu iubirea ta si “ii pare sincer rau”? Cum sa dai uitarii o prietenie si sa speri intr-o alta mai buna? Nici macar nu poti sa o urasti pentru ca stii ca regreta cu adevarat si ca sufera poate chiar mai mult ca tine. Foarte bine. Asa si merita! Nu poti nici macar sa-i spui “proasta ce esti, te-am iertat si am uitat” pentru ca... nu poti pur si simplu sa o faci cu adevarat. Ar inseamna sa calci in picioare in toate principiile in care ai crezut pana acum, ar insemna ca tu sa nu mai fi tu.Nici macar nu poti sa o condamni pentru ca, partial, o intelegi de ce. Nu poti nici sa o paruiesti sau sa o palmuiesti cum ai fi facut in adolescenta, iar apoi sa o imbratisezi fericita ca doua bune prietene ce sunteti pentru ca nici macar asta nu te-ar face deloc fericita. Tensiunea, senzatia de tradare, disperarea, durerea ... tot nu ar disparea. Cutitul ar fi tot acolo.. infipt adanc in spate. Nu poti decat sa iti doresti, ca in numele prieteniei care v-a legat odata, sa o iubesti la fel de mult ca si inainte. Sau cel putin sa o poti ierta. Doar ca nu o sa poti niciodata sa faci asta. Sau cel putin nu acum.
Sa aveti prieteni. Nu neaparat multi, insa adevarati!

Iubirea adevarata....

A iubi este legea sufletului.Este una dintre cele mai importante actziuni pe care le poate realiza fiintza umana.Iubirea poate fi insotzita de toate celelalte acte fundamentale ale vietzii.Daca invatzam plini de iubire vom memora shi vom intzelege mult mai ushor.Daca askultam cu iubire, vom auzi mai multe shi mai bine.Daca vorbim cu dragoste, cuvintele noastre vor prindre o putere greu de imaginat.Daca adormi cu dragostea in suflet, somnul va fi odihnitor shi profund precum al unui copil.Daca vom gandi atunci cand suntem plini de iubire, gandurile noastre vor capata profunzime shi stralucire.Gandurile care se cladesc prin iubire vor fi mai luminoase decat razele soarelui shi mai patrunzator dekat sagetziile lui Arijuna.
Toate acestea si multe altele apara atunci cand iubirea este prezenta in fiinta noastra.
 Dumnezeu este iubire. Cand facem loc iubirii in sufletul nostru, practci ii facem loc lui Dumnezeu insusi. Pentru ca iubirea sa poate intra in noi, egoul trebuie sa plece. Daca intra egoul, iubirea pleaca. Daca pleaca egoul, intra iubirea. Un om egoist nu va putea sa iubeasca. Egoul si iubirea se exclud reciproc, tot asa cum finitul nu poate sa se compare cu infinitul, tot asa cum intunericul nu poate fi acolo unde este lumina.
Cei mai multi se plang ca nu sunt iubiti. Multi imi spun: "L-am iubit din toata inima, iar el nu mi-a raspuns niciodata iubirii". Dar daca l-ai iubit cu adevarat, de ce suferi ca el nu te-a iubit? Nu stiti oare ca iubirea adevarata nu asteapta NICIODATA, dar absolut niciodata, NIMIC in schimb. Ea este fericita ca se poate manifesta, ca se poate darui. Atat timp cat suferiti din cauza iubirii inseamna ca inca nu ati cunoscut iubirea adevarat.
Atat timp cat tu ceri ceva in schimbul iubirii tale, inseamna ca nu ti-ai depasit egoul. Cum poate sa incapa nelimitatul in ceva limitat? Atata timp cat suntem egotici, iubirea noastra nu este iubire. Este altceva ce seamna cu iubirea, dar nu este iubire. Poate fi atractie sexuala, poate fi mila, poate fi respect, poate fi nevoia de a proteja sau de a fi protejat, dar nu este iubire. Pe toate acestea, noi le numim iubire, dar ele nu sunt altceva decat reflexe limitate ale iubirii nelimitate.

10 decembrie 2010

Iubirea reala shi cea imaginara...

Marea majoritate a oameniilor, fac in viatza o mare confuzie: una este sa traieshti cu o persoana in casa zi de zi, sa impatzi cu ea shi bucuriile shi necazuriile vietzii, sa-i suportzi defectele shi atlceva este sa te intalneshti cu o persoana limitata de timp, cand de obicei eshti bine dispus shi relaxat shi sa itzi imaginezi ca ai intalnit marea iubire.
Ce uriasha este dezamagirea cand, dupa ce distrugi tot ce aia ajungi sa traieshti langa marea iubire shi sa descoperi ca nu e totul asha de roz shi fermecator, ca shi acesta are defecte shi ajungi, treptat sa il regretzi pe cel parasit care, poate, te accepta asha cum erai, totdeauna va fi o prapastie intre viatza REALA shi cea IMAGINARA...

9 decembrie 2010

"Iubirea e-un sentiment subjugat de cel al urii"

Nu exista dragoste adevarata !Nu stim inca,n-am invatat inca cum sa ne iubim…Ne mintzim partenerii si mai avem si indecentza de a declara ca-i iubim cu tot sufletul(cand nici macar sufletul nu shtim ce este cu adevarat).Folosim cuvinte(mereu aceleashi cuvinte de mii de ani) in virtutea inertziei,al caror intzeles ne depasheshte.Fiecare dintre noi a rostit macar o singura data in viatza,,te iubesc”,ca mai apoi,mai devreme sau mai tarziu ,acest sentiment sa piarda din intensitate,ca-ntr-un final sa se stinga ca si cand n-ar fi existat,ba mai mult ,ajungem sa regretam sau sa ne ridiculizam propria dragoste…Numai Dumnezeu cunoashte acest sentiment,pentru ca El ne iubeshte pe totzi la fel,cu aceeashi intensitate de la inceput pana la sfarshit,neconditzionat shi desavarshit…
Traim intr-o impresie de iubire,dar oricat de falsa ar fi , e atat de dulce,de minunata ,de inaltzatoare…Ganditzi-va daca nu shtim ce inseamna cu adevarat iubirea si ne simtzim ca niste ingeri cand o impartashim,cam cum ne-am simtzi cand am cunoashte-o pe cea desavarshita ? Sufletele identice(pereche)se cunosc de odinioara,din totdeauna,mai inainte de a se fi intalnit,iar atunci cand o fac se iubesc fara impotrivire,li se pare intalnindu-se ca s-au revazut dupa o despartzire…Pastreza in ele o farama din dragostea Dumnezeiasca si de aceea se iubesc frumos,intens,pur…dar,pt ca intotdeauna trebuie sa existe un dar,amestecandu-se in aceasta mocirla pamanteana vor uita curand pentru ce, dar mai ales DE UNDE au venit…Privitzi ce curat si sublim iubesc copii…(sunt la inceput de drum….)si cu cata disperare se agatza batranii de ultimele farame de iubire(sunt la sfarshit de drum )…Dragii mei,daca nu putem pastra iubirea cu care venim,macar haidetzi sa invatam aici sa ne iubim frumos,neconditzionat si …de ce nu…DESAVARSHIT !

8 decembrie 2010

Intrebarile vietzii...

Am multe intrebari de pus...raspunsuri de primit... Ce este viatza si ce suntem noi? Este o piesa ieftina de teatru... iar noi nishte marionete in mainile destinului... numai ca noi avem suflet... avem sentimente... si tot ce se intampla in jurul nostru ne afecteaza intr-un fel sau altul... radem... plangem... zambim... ne intristam... Ce frumoasa ar fi viata fara dezamagiri shi fara deziluzii..fara suferintza... Dar daca ar fi asha, nu s-ar mai numi ‘’VIATZA’’... s-ar numi ‘’VIS’’... ne place sa visam pentru k visul ne permite sa fim cine vrem, cand vrem si cum vrem... In vis totul e posibil.Dar ajungem sa confundam realitatea cu intunericul... si cand deschidem ochii... totul se naruie... visele se sparg de geamul realitatzii ata de crude, iar dorintzele ni se spulbera shi se risipesc... in vant... Asta e realitatea pe care o traim zi de zi... Shi doare... ne doare pentru k avem suflet... nu suntem doar nishte marionete... Cine poarta vina a tot ceea ce se intampla cu noi-oamenii acestei lumi? Din pacate tot noi..noi ne cream shansele in viatza..sau neshansele..totul sta in mainile noastre insa noi inca nu realizam..preferam sa aruncam vina pe destin..si greshim.Tot pentru k suntem oameni,avem posibilitatea sa ratzionam..sa luam decizii si sa ni le shi asumam.. Insa nu...noi preferam calea cea mai ushoara:luam decizii..nu ne gandim la consecinte si ulterior aruncam vina pe ‘’Dl.Destin’’.Daca am ratziona fiecare gest pe care il facem..totul ar fi altfel..iar consecintele nefaste nu s-ar mai rasfrange culmea tot asupra noastra..Totul in viatza are o logica..si ce bine ar fi sa gasim logica fiecarui gest,fiecarei fapte..ce bine ar fi sa intzelegem de ce ne indragostim fara sa fim iubiti..si de ce nu putem sa smulgem dragostea din piept cand observam ca sentimentele nu sunt reciproce...?!...Oare de ce iubim si mai profund?Oare de ce?....Asta ar fi doar un exemplu... Sunt multe intrebari de pus..dar nu la toate vom gasi raspunsurile.Si continuam acest joc murdar al vietii..in speranta ca intr-un final il vom castiga....

Pur shi simplu...

Simt recunoshtintza, puterea, iubirea.Ma simt binecuvantat ca pot invatza noi lectzii, ca pot sa ma desfashor intr-un mod "ireal" de liber.Sunt viatza, sunt ceea ce pot fi in acest moment. Sunt atat de relativele etichetele pe care le punem noi zi de zi: e greu, e ushor, ma enervez, iubesc, inteleg, cunosc etc. Singurul lucru relevant e ceea ce aleg sa traiesc... sau daca aleg sa fiu in viata sau trait de viatza.   
    Ceea ce ma face pe mine in acest moment sa vorbesc este pasiunea, este recunostintza de a fi ceea ce sunt si acceptarea a ceea ce sunt in momentul actual. Asta imi da aripi, asta ma face sa am viziunea a ceea ce ash putea fi maine. Asta ma da cu capul de peretzi, ma face sa imi recunosc defectele, sau sa invatz lectzii importante.

7 decembrie 2010

Sa incep cu o mica introducere...

Definitzii elementare...

Viatza e un labirint in care multzi clacheaza
Ceasul doar o formalitate pentru cei ce-n jur ii graviteaza
Pragul usii e cel pe care ti-ai dori sa-l treci mai des
Frigul, cel ce sufletul tzil raceste, si te-obliga sa-tzi iei fes,
Glasul mamei e cel ce te moaie de fiecare data,
Si cand nu mai e aici ai vrea sa lasi totul balta.
Sticla de bere-o licoare, ce o bei la suparare
Ceea ce o bei la fericire, de-obijnintza, de nepasare,
Iubirea e-un sentiment subjugat de cel al urii
Gelozia doar egoism ce il dovedesc unii
Strabunii, sunt cei ce ne-au aparat libertatea,
Iar urmasii sunt cei ce le-am pierdut de mult dreptatea
Fratietatea un cuvant ce-ar tebui scos din dex
Chiar daca unii il folosesc din smechereala sau din reflex,
Singuratatea e cea care te caracterizeaza tot mai des
Lumanarea e cea pe care-o primesti cand mori si scapi de stres.